Construcția de piane a fost atastată istoric în Estonia, încă din anul 1779. Această artă a cunoscut o perioadă înfloritoare și astfel, la începutul secolului al 20 – lea existau aproape 20 de companii producătoare de piane, dintre care cea mai remarcabilă a fost Ernst Hiis – Ihse, care a devenit prototipul Estonia în anul 1893. După al II – lea război mondial, din ordinul dictatorului Joseph Stalin, domnul Hiis a înființat în clădirea unei fabrici de furnir, o nouă fabrică care a primit numele de Tallinn Piano Factory, care a produs pentru prima dată pianul Estonia. Din 1950 până în 1990, compania a fost deținută de stat, producând două modele de pian (190 cm și 273 cm) cu distribuție în întreaga Uniune Sovietică. Fabrica din Tallinn a construit piane care au primit premii pentru excelență în proiectare și fabricație la competiții internaționale din Europa. Mai mulți pianiști de renume, cum ar fi: Sviatoslav Richter, Dmitry Shostakovitch, Emil Gilels sau Claudio Arrau au cântat pe aceste piane. După moartea lui Hiis, în 1964, calitatea pianelor a scăzut treptat datorită faptului că piesele și materialele de calitate superioară au fost greu de găsit în timpul regimului comunist.
Când țara și-a recâștigat independența, în anul 1991, angajații fabricii au cumpărat fabrica de la guvern. Pe la mijlocul anului 1990, Dr. Indrek Laul, un pianist estonian, a achiziționat treptat stocurile companiei și a devenit proprietar majoritar. Cu o echipă de manageri bine instruiți el a inițiat „renașterea” acestei companii. Instrumentele au fost reproiectate, prin colaborare cu experți din Europa, dar și cu Academia de Stiință din Estonia, cu scopul de a crea un instrument de cea mai înaltă calitate. În decada ce a urmat compania s-a concentrat pe piața americană, vânzările fiind organizate de către Paul Vesterstein şi dr. Laul. În anul 2001, familia de muzicieni a dr. Laul, formată din pianistul Reet Laul și dirijorul Venno Laul, a devenit unic proprietar al fabricii. Ei au făcut un pas mai departe aducând compania la un nivel superior. În următorii ani, a fost construită o nouă clădire pentru producție și foarte multe progrese au fost implementate modelelor de pian existente. Performanța a crescut și designul plăcut și durabilitatea au devenit principii de producție, pentru ca instrumentul să împlinească viziunea oricărui pianist și anume, tonurile să aibă expresivitate și atingerea să fie plăcută, pentru a avea un control deplin asupra pianului.
La mai bine de jumătate de secol după ce Stalin a înființat în Estonia prima fabrică de piane a Uniunii Sovietice, instrumentele favorite ale fostului dictator sunt din nou la mare căutare și asta pentru că Estonia a demostrat o calitate remarcabilă în construcția de piane. Îmbunătățirile substanțiale care au fost aduse pianelor Estonia, au plasat-o la cel mai înalt nivel de calitate. Compania Estonia a depus multe eforturi pentru a produce o restructurare în propria linie producție, care să aducă instrumentele sale la un nivel superior, profesional. Astăzi, brandul Estonia nu numai că diferă față de celelalte „vârfuri” ale clasei superioare de piane, ci a câștigat o reputație în privința sunetului său bogat și romantic.
Epoca romantică a rămas cunoscută în istorie pentru sălile uriașe de concert, fapt care a dus la stabilirea unui nou set de cerințe pentru instrumentele muzicale. Legendari pianiști: Liszt, Dussek și alții care au concertat în asemenea încăperi au putut să umple întreaga sală cu sunetul unui singur pian, sunetul fiind la fel de puternic ca cel al unei orchestre simfonice. Sunetul pianului trebuia să aibă o latură caldă, romantică, similară cu cea a vocii umane, dar și elementul special denumit „cantabile” (clar, expresiv). Pentru a percepe adevărata valoare a sunetului, basul ar trebui ascultat ca o linie melodică separată, profunzimea și soliditatea lui conferă spațialitate muzicală și putere. În scopul de a dobândi această profunzime necesară muzicii romantice, corpul pianelor Estonia este mai gros, construit din lemn tare și rigid. Corpul masiv păstrează sunetul în aria cutiei de rezonanță. Grosimea variabilă a plăcii de rezonanță, amplasarea corectă a coastelor cât și a călușului – sunt doar câteva din secretele „sunetului Estonia”.
Opinia noastră despre „sunetul ideal al pianului” este asemănătoare cu cea a simbolicului compozitor Johannes Brahms: „În concertele sale, pianistul trebuie să se identifice cu compoziția romantică și cu orchestra”. De exemplu: În concertul de pian nr. 1 al lui Brahms, pianul și orchestra se îmbină atât de frumos, având ca rezultat o muzică bogată și caldă, o compoziție cu adevărat romantică. Sunetul pianului Estonia poate fi caracterizat ca fiind: bogat și cald.
Ascultați cu atenție sunetul pianului Estonia, comparați-l cu cel al altor mărci de piane și veți înțelege și aprecia diferența.
Piane Estonia sunt disponibile în trei dimensiuni 275cm(9),190cm -6’3 si 168cm- 5’6″. Toate modelele sunt realizate complet manual și  au mecanisme Renner asamblate la Louis Renner în Germania. Aceasta este o caracteristică distinctă care valoreaza mult pentru calitatea instrumentului. Alte caracteristici esentiale pentru calitate sunt. Cutie de rezonanta din lemn solid (Strunz- Germania), butuc de acordaj stratificat de tip Delignit (Germania)  Ciocanele Renner BLUE (Germania) . Spre deosebire de alte „branduri premium” ei nu au surse de componente sau diverse materiale folosite in constructie provenind din China.Absolut toate componentele sunt asigurate de marci germane sau europene ceeace conteaza.